Burnout
Ai probleme în a te concentra la muncă? Te distrage orice și nici măcar nu simți că-ți pasă prea mult daca iți vei atinge obiectivele sau nu? Rezultatele pe care ar trebui să le ai au devenit ceva lipsit de importanță în mintea ta? Nu astepți laude (și nici nu ai motive) dar dacă totusi se intamplă să vină… te lasă rece, poate chiar strâmbi din nas? Munca pe care o faci se simte ca o rutină plictisitoare, nu-ți vine nici o idee nouă despre cum ai putea face ceva într-un mod diferit? Simți că ai devenit un robot, dar fară a beneficia de capacitatea unuia de a munci? Te simți de parcă ai fi prizonier și asta te frustrează? Te face să rabufnești, să-ți verși nervii pe colegii și pe sefii care nu te apreciază deși, să ne reamintim ! laudele te lasă rece.
Dacă toate acestea, sau mare parte dintre ele par a te descrie, ar fi cazul să te așezi comod și să reflectezi câteva momente. Ai fost așa dintotdeauna ? Dacă raspunsul este DA, ar fi bune cateva sfaturi, pe care nu le vei primi aici, si ar trebui să te gandești serios că nu esti făcut să muncești în colectiv. Cel puțin, nu într-un colectiv unde se pune accent pe rezultate și pe colaborare în a le obține.
Dar dacă descrierea de mai sus nu are aproape nimic în comun cu cel (sau cea) care ai fost pâna nu demult ? În acest caz, explicația ar putea fi alta : te găsești în BURNOUT. La fel ca o rachetă care s-a înălțat consumându-și tot combustibilul și acum plutește în derivă. Tu ți-ai consumat resursele fizice și psihice, ești epuizat și nu pari să gasești o soluție pentru a iesi din impasul în care te gasești.
„Burnout-ul” este un sindrom multidimensional care constă în epuizarea fizică și emoțională, un sentiment de neîmplinire personal și o tendință de autoevaluare în sens negativ. Starea este, de obicei, consecința expunerii îndelungate la un mediu de lucru stresant care este, în același timp solicitant, dar sărac în resurse. În prezent, burnout-ul este o problemă des întâlnită în tot mai multe domenii de activitate, așadar întelege că nu ești singurul afectat și ca nu ești într-o situație fară iesire. Trebuie doar să-ti faci curaj și să cauti ajutor de specialitate. Pentru că, dacă nu esti suficient de puternic pentru a remedia singur problema, burnout-ul poate conduce la probleme de sănătate suplimentare, incluzând insomnia, depresia, abuzul de substanțe și boală coronariană.
În general, oamenii cu locuri de muncă caracterizate de un nivel ridicat de expunere la riscuri psihosociale, cum ar fi munca intensă, ore multe de lucru, solicitare emoțională, nivel scăzut de autonomie, relații sociale tensionate la locul de muncă (nivel ridicat de conflict, expunere la agresiune, lipsă de sprijin din partea colegilor, relații dificile cu clienții sau părtile interesate, leadership de calitate slabă și conflictele de etică și valori – sunt cei cu risc mare de a suferi un burnout.
Există mai multe studii, realizate în tari diferite, care au încercat să scoată în evidență cauzele și efectele acestei afecțiuni.
Hansez et all, într-un studiu din 2014, au identificat că în Belgia conflictele de la locul de muncă sunt interconectate cu burnout-ul.
In Lituania, Abromaitiene și Stanisauskiene, în anul 2015, au raportat conflictele organizaționale ca fiind printre determinanții burnout-ului în rândul cadrelor didactice.
Agenția Suedeză pentru evaluarea tehnologiilor în domeniul sănătății și Evaluarea serviciilor sociale a constatat că oamenii care se confruntă cu conflicte sau agresiuni la locul de muncă sunt în randul celor care dezvoltă simptome de depresie și epuizare (SBU, 2014).
De Lange și colab., in 2013, a observat, de asemenea, că sprijinul colegilor nu pare să compenseze efectele presiunii excesive de muncă în Olanda (De Lange și colab., 2003).
Un alt factor important care influențeaza probabilitatea apariției burnout-ului, este gradul de autonomie la muncă. În Germania, un studiu realizat de catre Rose și colaboratorii, in 2016, a constat că prevalența burnout-ului este în mod substanțial mai mare atunci când autonomia este mică și invers.
De asemenea, relațiile angajatului cu managementul, lipsa de sprijin din partea acestuia din urma, lipsa sau insuficiența recompensei financiare, percepția angajatului asupra raportului direct dintre responabilitați și recompense (financiare sau pur și simplu recunoștința) pot conduce spre forme mai ușoare sau mai grave de burnout.
Un studiu din Italia sugerează că efectele cele mai frecvente ale burnout-ului sunt scăderea productivității, reducerea nivelului de performanță, creșterea numarului de zile de concediu medical (Carlini et al, 2016).
Foarte puține țări au disponibile statistici concrete legate de asocierea dintre concediul medical și burnout, ceea ce ar putea însemna ca burnout-ul este prea puțin cunoscut și recunoscut ca factor perturbator la locul de muncă și cu atât mai puțin ca afecțiune, concluzia fiind că, atunci când realizezi că suferi trebuie să te descurci, mai mult sau mai putin, de unul singur, consultând un specialist.
Nu lăsa lucrurile frumoase să se transforme în ruine. Imaginează-ți că deții clădirea din imaginea de mai jos. Este lesne de înteles că dacă este lasată la nivelul acesta de construcție, se va îndrepta spre statutul de ruină. La fel de lesne se poate observa că dacă se începe o renovare, această cladire se poate transforma într-un loc foarte frumos.
În acelaș mod se întamplă lucrurile și în cazul emoțiilor noastre. Emoțiile ignorate pot duce către modificări organice în corpul nostru.
